Peretele lui A.

Am desenat pe perete bucăţi de cer, ca atunci când nu eşti aici, lângă mine, să te pot vedea încă. Am lăsat pe acelaşi perete loc să mă desenezi şi tu pe mine atunci când te vei întoarce, să mă desenezi aşa cum mă vezi, aşa cum vrei, dacă te vei întoarce. Şi am numit partea aceasta de perete « Peretele lui A. » E o parte goală, albă, pură, nepătată ca gândul dintâi, şi va rămâne astfel până ce o vei umple cu petalele arse ale sufletului tău tulburat. Am desenat pe perete bucăţi de cer pentru ca atunci când uit, să reuşesc să-mi reamintesc. Poate o să-ti dau şi ţie o bucată din cerul tău ca să nu te uiţi pe tine. Sau poate o să-ţi arăt pretele, şi atunci când îl vei privi, te vei privi pe tine în oglindă. Vei sparge oglinda şi din cioburile de pe jos, te vei recrea şi mi te vei oferi în dar. Iar eu o să-ţi reamintesc ce n-ar fi trebuit să uiţi nicicând, ceva de care n-ar fi trebuit să te îndoieşti vreodată. O să-ţi reamintesc că cerul pe care îl cauţi cu atâta disperare şi deznădejde e aici, lângă tine, lângă mine, lângă noi.